Inceputuri

Inceputuri

Buna ziua suflete,
am sa ma exprim asa cum inima mea isi doreste, fara oprelisti, fara prejudecati, fara temeri de genul, ce vor spune oamenii despre cum ma exprim eu.
Am decis sa va transmit picaturi din viata sufletului meu pe acest Pamant.Care este scopul acestui blog?
Sa imi urmez un vis.Visul meu este sa invat oamenii sa fie fericiti in permanenta. Este o idee care mi-a aparut intr-o clipa, dupa nenumarate rugaminti catre ingerii care ma ajuta.Inima imi spune ca pot sa sa ajut oamenii povestindu-le din viata mea.Asa ca imi fac curaj si pornesc la drum.

Bun, sa incepem cu copilul Maria.

M-am nascut intr-un orasel mic din provincie.De mica am fost fascinata de natura, stele, cer, pamant...Din fericire pentru mine am crescut la tara, la bunici, unde am avut posibilitatea sa ma bucur din plin de minunatiile pamantului.A fost o perioada binecuvantata din viata mea, am profitat de timpul liber al copilariei, cu toate jocurile ei....M-am catarat in pomi, am cules cirese, visine etc...M-am plimbat prin fan...Stiti cum miroase iarba?Si pamantul vara? Mirific...
Ce vreau sa va spun?Este ca la tara in copilarie sufletul meu s-a bucurat de o libertate totala,o libertate de a face ce vrei, cand vrei si de a te juca oricand, plina de entuziasm si pasiune.Imi imaginam diverse lucruri, ne prefaceam ca suntem oameni adulti jucand diferite roluri....
Pana cand m-am intors la oras inapoi la parintii mei....aici a inceput calvarul ca sa spun asa.....Fara a intra in prea multe detalii, va spun doar ca viata de familie in care am trait a fost mai putin fericita, decat mi-as fii dorit eu...In ciuda atmosferei mai putin placute, am invatat bine atat la scoala cat si la facultate.Am terminat facultatea de Drept, in Bucuresti, desi mi-am dorit sa fiu profesoara. Ca adolescenta am simtit nevoia sa fiu intr-o mica masura rebela, m-am apucat de fumat ca sa fac ceva impotriva parintilor mei.
La sfarsitul facultatii de drept, in ultimul an de facultate m-am indragostit cu adevarat pentru prima oara in viata, de un baiat student in ultimul an ca si mine la Academia de Politie in Bucuresti. Eram in culmea fericirii, simteam ca plutesc in permanenta. Ma simteam cea mai frumoasa fata din lume. Eram plina de viata si de vise. Ma credeam in stare de orice, oricand, oriunde...Lumea era a mea. Eu locuiam in gazda la niste cunostinte in Bucuresti, iar tanarul june ma suna acolo in fiecare seara. Era o adevarata fericire cand ma suna...Toate bune si frumoase..pana cand tanarul si-a dorit sa facem dragoste, iar eu am refuzat constant pe motiv ca trebuie sa ne casatorim daca facem asta. Era impotriva vointei mamei lui ca el sa se casatoreasca cu mine pana cand nu se angajeaza si isi gaseste un post de munca. Asa ca m-a parasit fara preaviz....Am simtit ca Pamantul se prabuseste cu mine, toate visele mele se naruisera intr-o clipa ...Pe atunci nu aveam telefon mobil, nu aveam acces la internet, nu puteam comunica cu el mai mult pentru a afla de ce a luat aceasta hotarare.....ulterior am aflat care sunt motivele....Fiind in ultimul an de facultate, am facut eforturi disperate pentru a mai putea invata. Nu mai aveam chef de nimic, mi-era foarte greu sa ma concentrez, plus de asta datorita socului nu am mai putut scrie cu mana dreapta. Am fost nevoita sa scriu la cursuri dupa dictare cu mana stanga. Mi-a fost foarte greu sa ma adaptez la noua situatie, mai ales ca imi afecta viata de student intr-un mod destul de incomod. Eucare eram o tocilara nu mai puteam scrie repede cursurile dupa dictare.Era frustant.......Lucrarea de diploma pe care am intocmit-o singura singurica, am scris-o cu mana stanga....Nu puteam intelege de ce m-a parasit...
Cam atat pentru azi....
Va pup cu drag pe toti pana data viitoare.
Cu drag,
Maria Iubire